Moșii de iarnă sau ”moșii de piftii” – tradiții și obiceiuri

Biserica Ortodoxă pomeneşte sâmbătă, 10 februarie, pe cei adormiți, marcând astfel „Moșii de Iarnă”. Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, la rândul lor, ofrande prin care sunt cinstiți cei plecaţi la viaţa veşnică.

În tradiţia populară există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte. Se pot da de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci sau fructe.

În Transilvania se păstrează obiceiul ca pachetele duse la biserică să conţină, pe lângă vinul şi coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana, plus o prăjitură cu specific local, mai exact un chec cu mere.

Se mănâncă și se dau de pomană piftie și alte răcituri, potrivit unei vechi tradiții, care se mai păstrează în unele zone. Din acest motiv, sărbătoarea se mai numește și „Moșii de piftii”.

Mai mult, această este singură zi în care se mănâncă răcituri sau piftii. Dacă acestea nu erau mâncate în totalitate în aceeasta zi, a două zi erau aruncate. Altfel, frigurile și-ar fi făcut apariția în timpul verii.

De asemenea, se obișnuiește ca în această zi să nu se lucreze. Toate femeile care nu țin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia și să li se întoarcă pomană dată. Mai mult, această zi trebuie respectată cu sfințenie pentru a te feri de nebunie.

www.realitatea.net

Comentarii