De sezon: expoziție de mărțișoare românești și bulgărești la Muzeul Județean

O expoziţie care prezintă mărţişoare româneşti şi bulgăreşti şi istoria acestei tradiţii comune, pe ambele maluri ale Dunării, ce marchează venirea primăverii, poate fi văzută, în luna martie, la Muzeul Judeţean Giurgiu.

Dacă în România mărţişoarele sunt dăruite fetelor şi femeilor, în Bulgaria mărţişorul sau marteniţa este purtat şi de către bărbaţi.

„În Bulgaria, 1 Martie se numeşte Baba Marta care, conform poveştilor populare, este o femeie în vârstă, de a cărei dispoziţie depinde venirea primăverii. Varianta clasică a mărţişorului bulgăresc sau marteniţa este legată cu culorile alb şi roşu şi se făcea împletită din aţă, de către cea mai bătrână femeie din familie, la răsăritul soarelui. În trecut, de această sărbătoare balcanică erau legate o serie de interdicţii şi practici rituale pentru protecţie, dar purtarea marteniţelor rămâne o permanenţă în timp. Funcţia magică a unei marteniţe este de a proteja împotriva influenţelor proaste şi de a aduce sănătate şi noroc. În versiunea sa arhaică, marteniţa a fost realizată din două fire răsucite din lână albă şi roşie şi a fost legată de încheietura mâinii copiilor mici, la gâtul fetelor şi mireselor, dar era prinsă şi la gâtul puilor de animale domestice care se năşteau în această lună. În vechime, se obişnuia ca acestea să fie apoi legate de un pom fructifer atunci când se vedea pentru prima dată o barză sau o rândunică”, a declarat Iskra Todorova, etnograf la Muzeul din Ruse.

Potrivit acesteia, în vremurile noastre, structura şi decoraţia marteniţei au devenit mai complexe, materialele din care se prelucrează s-au schimbat. „În secolul trecut, în special în a doua jumătate a acestuia, bulgarii se felicitau de 1 Martie folosind cărţi poştale care erau tipărite special pentru această sărbătoare. În această perioadă, purtarea marteniţelor este o practică larg răspândită şi toată lumea le poartă, indiferent de sex şi vârstă”, a spus etnograful.

În 2017, marteniţa a fost înscrisă în patrimoniului cultural imaterial al UNESCO, în urma unei nominalizări multinaţionale (Bulgaria, Macedonia de Nord, România şi Moldova).

În cadrul expoziţiei, în vitrinele cu mărţişoare româneşti pot fi văzute inclusiv broşe, brăţări împletite sau pietre colorate, în timp ce la standul bulgăresc – marteniţele sunt împletite doar din fire de lână.

„În Bulgaria, realizarea mărţişorului a devenit o industrie şi au existat, mai ales în secolul trecut, fabrici de mărţişoare şi cărţi poştale de primăvară care sunt tipărite special de 1 Martie”, a completat expertul etnograf de la Muzeul din Ruse, Bulgaria, Iskra Todorova.

În România, tradiţia mărţişorului este legată de Baba Dochia şi cele 12 cojoace ale ei, pe care le dă jos unul câte unul, până când consideră că a venit primăvara, dar şi de un tânăr pe nume Mărţişor, care ar fi salvat Soarele ascuns într-o peşteră de un zmeu şi astfel a venit primăvara.

La expoziţia de la Giurgiu a fost prezentată şi o colecţie de mărţişoare româneşti a Muzeului de la Goleşti, Argeş.

„Avem această tradiţie minunată a popoarelor noastre, mărţişorul sau marteniţa, şi de aceea mă bucur că avem această expoziţie comună, realizată în colaborare cu specialişti extraordinari de la Ruse şi din Goleşti, Argeş”, a declarat directorul Muzeului Judeţean Giurgiu, Ionel Muscalu.

„La muzeul nostru există o fabrică de mărţişoare, mai avem şi ateliere de creaţie unde copiii învaţă să facă mărţişoare din materiale ecologice şi află în acest fel şi povestea mărţişorului. Noi le spunem copiilor că nu este doar un obicei românesc, este balcanic, amintim întotdeauna de fraţii noştri bulgari, cu care avem obiceiuri asemănătoare. Am contribuit şi noi la această expoziţie de la Giurgiu cu o colecţie de mărţişoare vechi, dar şi cu mărţişoare noi, foarte frumoase făcute de copii”, a declarat, la rândul său, directorul Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti, Iustin Dejanu.

www.agerpres.ro

Comentarii